Ptoza palpebrală este o afecțiune oculară în care pleoapa superioară coboară mai mult decât în mod normal, acoperind parțial sau total pupila. Această cădere a pleoapei poate fi prezentă de la naștere sau poate apărea ulterior, în urma unor afecțiuni musculare, neurologice sau traumatice. În cazul copiilor, ptoza nu este doar o problemă estetică, ci una medicală serioasă, deoarece poate afecta dezvoltarea normală a vederii și poate duce la ambliopie (așa-numitul „ochi leneș”).
La clinica oftalmologică pediatrică KidOptik, fiecare caz de ptoză este evaluat cu grijă, folosind echipamente moderne și metode adaptate copiilor. Scopul este stabilirea cauzei exacte, evaluarea impactului asupra vederii și alegerea celui mai potrivit plan de tratament pentru fiecare copil.
De ce apare ptoza palpebrală la copii
Ptoza palpebrală are mai multe cauze posibile, iar identificarea lor este esențială pentru un tratament corect. În funcție de momentul apariției, se disting două tipuri principale:ptoza congenitală și ptoza dobândită.
Ptoza congenitalăeste prezentă de la naștere și este cauzată de o dezvoltare insuficientă a mușchiului care ridică pleoapa superioară, numit mușchiul levator. În aceste cazuri, copilul are o pleoapă mai coborâtă, care poate acoperi parțial pupila. Uneori, problema se asociază cu alte tulburări oculare, cum ar fi strabismul sau diferențe de poziție între cei doi ochi.
Ptoza dobândităapare după naștere și poate fi provocată de mai mulți factori. Cea mai frecventă este ptoza neurogenă, care apare din cauza unei disfuncții a nervului oculomotor — nervul care controlează mișcările pleoapei. În aceste situații, mușchiul nu primește semnalele nervoase necesare pentru a se contracta corect.
Există și forme deptoze miogene, întâlnite în boli care afectează musculatura, cum ar fi miastenia gravis, unde mușchii obosesc ușor și pleoapa coboară progresiv în cursul zilei.Ptoza traumaticăse întâlnește după lovituri sau intervenții care afectează mușchiul sau aponevroza pleoapei, iarptoza mecanicăapare atunci când pleoapa este îngreunată de o tumoare, un chist sau o inflamație.
Cazurile mai rare sunt cele asociate sindromului Horner, în care ptoza este însoțită de micșorarea pupilei și de absența transpirației pe o parte a feței, sau sindromului Marcus Gunn, o formă congenitală în care pleoapa se mișcă involuntar odată cu deschiderea gurii.
Indiferent de cauză, ptoza trebuie evaluată rapid, pentru că poate împiedica lumina să ajungă corect pe retină, afectând dezvoltarea normală a vederii la copil.
Cum se tratează ptoza palpebrală la copii
Tratamentul ptozei palpebrale la copii se adaptează fiecărui caz, în funcție de cauză, severitate și vârsta copilului. Obiectivul principal este protejarea vederii și restabilirea funcției normale a pleoapei.
În formele ușoare, când pleoapa nu acoperă pupila și vederea nu este afectată, se poate recomanda monitorizarea periodică, cu examinări oftalmologice regulate. Scopul este depistarea precoce a eventualei ambliopii și urmărirea evoluției poziției pleoapei.
Când ptoza afectează vederea, se poate apela la corecție optică — ochelari speciali cu sprijin pentru pleoapă, care mențin pupila liberă. În cazurile moderate sau severe, tratamentul chirurgical reprezintă soluția principală. Intervențiile pot consta în scurtarea mușchiului levator palpebral sau, în situațiile în care acesta este prea slab, în suspendarea pleoapei la nivelul frunții, pentru a permite deschiderea prin mișcarea mușchiului frontal.
Operația este realizată de chirurgul oftalmolog și are scopul de a reda poziția și funcția normală a pleoapei, fără a afecta mișcarea oculară. După intervenție, copilul este monitorizat periodic pentru a verifica simetria pleoapelor și pentru a preveni complicațiile sau recidivele.
În unele cazuri, dacă ptoza are cauze neurologice sau musculare, tratamentul chirurgical este completat de terapie medicală specifică, exerciții oculare și măsuri de reabilitare vizuală.
Recomandări pentru părinți
Cu tratament corect și monitorizare atentă, ptoza palpebrală la copii are, de regulă, un prognostic favorabil. Rezultatele depind de cauza bolii, de severitatea inițială și de momentul în care a fost început tratamentul.
Părinții ar trebui să solicite evaluare oftalmologică de fiecare dată când observă o pleoapă mai coborâtă, o postură anormală a capului sau un comportament vizual diferit la copil. Intervenția timpurie este esențială pentru a proteja vederea și pentru a evita complicațiile. Clinica KidOptik, situată pe strada Jimbolia nr. 40, Sector 1, București, oferă consultații pediatrice specializate de luni până vineri între orele 09:30–19:30 și sâmbăta între 15:00–19:00. Aici, copilul este examinat cu grijă, într-un mediu sigur și prietenos, de o echipă dedicată exclusiv oftalmologiei pediatrice.
